Concurs Tritonic pe Fan-Fic-Twilight

http://fan-fic-twilight.blogspot.com/2011/05/concurs-tritonic.html

Aici puteti gasi mai multe detalii despre concurs.

Trebuie citit

Stiu ca nu e ceva normal pentru mine sa fac astfel de posturi, dar sincer aceasta relatare m-a miscat profund. Plus ca e adevarat tot ce zice. De aceea consider ca e necesar sa o dau mai departe ca poate totusi cineva se va schimba in urma lui. Nu va mai spun nimic decat va rog sa cititi si sa va dea Dumnezeu sanatate ca e mai buna decat toate. (Articol in special pentru fumatori)

http://www.arhiblog.ro/2011/01/cum-te-imbolnavesti-de-cancer-si-cum-mori.html

LOVE

Love an impossible word

For many in the world.

Many that crave

To get out of the cave

The cave of sorrow

In which they feel hollow.

So love me with all your being

And save me from this nothingness

Or leave me without seeing

How much I care about your sweetness.

Nothing you would do

Will make me forget you

Because my love is yours  like my heart

Unbearably bitter since we are apart.

 

Jocul cu margele de sticla- Hermann Hesse

                    De curand am fost nevoita sa citesc aceasta carte, care desi la inceput nu m-a prea atras pana la sfarsit m-a castigat. E o carte biografica, filosofica, depinde cum vrea fiecare sa o numeasca.

                  Vorbeste despre viata unui om, un anume Josef Knecht, care este acceptat de copil in randurile unei scolii de elita Waldzell, unde se practica jocul cu margele de sticla. Acest joc era considerat tot ce avea mai frumos si mai special Castalia si Ordinul. Jocul iti punea in valoare gandirea si te facea sa cercetezi orice subiect fie el muzica, matematica, filosofie, etc.  Toata viata lui Josef se invarte in jurul acestui joc: vine la aceasta scoala atras de el, pe urma doreste sa il studieze mai indeaproape dar fara sa se lasa prins in mreaja lu, iar apoi ajunge in Ordin si preia functia de magister ludi  conducatorul acestui sat si al acestori jucatori cu margele de sticla. Spre sfarsitul vietii sale considera ca tot ceea ce a obtinut pana acum nu este suficient pentru el, ca isi doreste libertate si renunta la functia sa si la Ordin pentru a se dedica educarii tinerilor, dar din pacate isi gaseste moartea chiar facand acest lucru.

                  Intreaga carte poate fi privita ca o metafora.  Ordinul poate fi o societate plina de reguli in care cu cat avansezi cu atat de simti mai legat de aceasta, mai “incatusat” cum spune chiar cartea. Viata in Castalia, in Ordin era una perfecta, dar  nu avea de a face cu nimic din lumea reala, ca si cum noi am avea propria noastra lume, propria noastra bula de aer in care nimeni nu poate intra, iar in momentul in care iesim din ea ne vedem pierduti nestiind in ce directie sa o luam. Cam asa se simteau tot cei care paraseau Castalia cum este si cazul lui Plinio Designori care a vazut pe propria lui piele ca nimic din ce a invatat in Castalia nu se aplica in viata reala. Cam asa patim si noi cand iesim viteji sa dam piept cu lumea si vedem ca viata e alcatuita din multe dezamagiri si ca nimic nu este ceea ce pare. Toti ne simtitm incatusati la un moment dat si dorim altceva nou, ceva care sa ne faca sa traim din nou… Ne punem toate sperantele in acel lucru si luptam din greu pentru a obtine aceasta libertate spirituala, am putea-o numi, dar nu toti ajungem la ea cu adevarat, sau cand ajungem e prea tarziu deja pentru noi, pentru ca nimic nu mai poate fi salvat.

               Oare cati dintre noi nu se simt prizonierii unei lumii care se cere a fi perfecta, dar nu este asa?  Cati dintre noi nu au incercat sa se elibereze de aceasta povara, sa traiasca linistiti? am putea spune toti. desi uneori ne amagim cum faceau cei din Castalia ca lumea lor e perfecta si nimic nu o poate distruge nici macar razboaiele, moartea sau chair ura. Nimic nu e vesnic si orice lucru oricat de minunat ar putea el parea intr-o zi tot va avea un sfarsit. Toate au un sfarsit la fel ca si viata si dorinta de eliberare a lui Josef Knecht.

               Poate ca ar trebui sa deschidem ochii si sa vedem lucrurile cu adevarat importante pentru noi, pentru linistea noastra sufleteasca. Poate doar atunci vom fi cu adevarat eliberati.

Despre curaj

“Curajul inseamna: rezistenta la frica,stapanirea fricii nicidecum absenta fricii.” Mark Twain

“Curajul inseamna sa stii de ce anume sa nu iti fie frica.” Platon

“Curajul este ceea ce iti trebuie pentru a sta in picioare si a vorbi; curajul este ceea ce iti trebuie si pentru a sta jos si a asculta.” Winston Churchill

“Curajul- o sensibilitate perfecta a masurii pericolului si o dorinta mentala de a-l indura” William.T.Sherman

“Curajul nu este doar o alta virtute, ci forma pe care o adopta virtutiile ajunse la limita incercarilor.” Cyril Connolly

“Curajul este vederea peste propria fiinta si peste orice primejdie, a unui scop.” Rene Quiton

Pentru tine ce inseamna curajul?

Calomnii Mitologice

                                     O alta carte interesanta este “Calomnii Mitologice” a lui O. Paler. stiu ca multi nu prea agreaza acest gen de carti, dar aceasta carte chiar merita citita.

                                    Partea preferata din aceasta carte a fost Paradis fara sarpe, pledoarie rostita de o femeie la procesul lui Don Juan. Nu imi venea sa cred cata dreptate avea acea persoana. Poate risc sa par o feminista convinsa, dar  dupa mine descrierea facuta barbatilor in acest fragment este cea mai  potrivita.

                                           Acest fragment m-a facut sa imi doresc sa citesc Don Juan, sa aflu mai multe despre acest “mit” cum il numeste Paler, dar din pacate am fost dezamagita. Imi facusem o cu totul alta imagine despre acest personaj citind cartea lui Paler, decat fata de cel ce apare in cartea lui Moliere. In cartea lui Paler, el apare ca un barbat care fuge de iubire si nu minte femeile promitandu-le stelele de pe cer, ci doar o noapte de iubire, pe cand in cartea lui Moliere, le promite tuturor casatoria, azi  e indragostit de una maine de alta si tot asa, in concluzie un nenorocit. E ca si cum ar fi doua personaje diferite. sincer prefer sa raman cu imaginea facuta de cartea lui O.Paler.

                                            O alta tema abordata in cartea lui este cea a sinuciderii lui Narcis, o problema care l-a obsedat pe Paler inca din tinerete, dar desi isi pune tot felul de intrebari in legatura cu acesta nu ajunge la nici o concluzie, decat la aceea ca Narcis este cel mai calomniat personaj din mitologie. Sincer nu stiu ce sa spun… poate are dreptate. Oricum  fragmentul prezinta niste argumente destul de interesante in favoarea lui Narcis.

                                        Mai discuta si despre nebunia lui Don Quijote, despre barbarii antici si neo barbari si despre multe alte lucruri legate in special de mitologia greceasca.

                                           Toate ideile transpuse de el in aceasta carte sunt faorte pertinente si te pun adeseori pe ganduri. Factorul amuzant al acestor “conferinte nerostite” cum le numeste autorul este ca ele sunt prezentate in fata unui public format din molii. Si desi ati putea spune ca acest lucru demonstreaza ca Paler nu era tocmai lucid, tind sa cred ca nu era cazul. Era doar un om cu idei diferite.

Dama cu camelii

    De curand am citit aceasta carte si pot sa spun ca imi place stilul lui Alexandre Dumas-fiul, adica destul de practic si nu te inebuneste cu zeci de pagini de descrieri inutile.

             Sincer recomand aceasta carte tuturor. Da stiu multi vor spune ca ce e asa de interesant la ea, ca e doar o carte despre o prostituata, dar oare asa e? Eu as spune ca nu si acum sa va explic de ce am aceasta parere.

              Da sunt de acord ca se vorbeste despre o curtezana o anume Marguerite Gautier si despre ultima perioada din viata ei, perioada in care afla ce este iubirea adevarata. Sincer imi este mila  de acest personaj, deoarece in momentul in care renunta la tot luxul pe care odata l-a avut pentru iubirea lui Armand, ea trebuie sa se sacrifice de dragul altora si ajunge sa moara singura precum un caine. Viata e nedreapta, asta e, dar  acest lucru demonstreaza ca nu era o simpla curtezana caruia nu ii pasa decat de binele ei. Ea se intoarce la vechea viata parasindu-l pe Armand la rugamintile tatalui acestuia, care se foloseste de santaj sentimental, chiar daca stia ca aceasta reintoarcere ii va aduce moartea. Deci cat de rea poate sa fie o femeie care se sacrifica pentru iubirea ei, dar pana la urma sacrificiul sau a fost tot in van, deoarece Armand nu poate sa o uite, iar ea moare singura in chinuri si ingropata in datorii, un an mai tarziu de la despartire.

                Aceasta carte este cu atat mai interesanta cu cat este inspirata dintr-o poveste reala petrecuta intre Alexandre Dumas-fiul si o curtezana Marie Duplessis.

                Morala acestui roman care ar fi? Oare ca nu poti fugi de trecut indiferent cat de mult iti doresti? se poate, dar eu as prefera sa iau acest roman ca pe un exmplu de asa nu, adica nu merita sa iti sacrifici iubirea si fericirea, pentru nimeni si nimic, pentru ca pana la urma sacrificiile se duc pe apa sambetei.Tot ce ramane e sentimentul care invinge chiar si moartea.

Mai jos va las sa cititi rezumatul cartii ca sa va decideti daca sa o cititi sau nu.

„Dama cu camelii”
este cea mai cunoscută lucrare a lui Alexandre Dumas fiul. Povestea de natură
romantică este simplă: dragostea sinceră dintre doi tineri, Marguarite Gautier
şi Armand. Intriga poveştii survine din faptul că tânăra are un trecut care
este acceptat de societate, dar respins de falsa moralitate: ea este o
curtezană cunoscută. Încercarea lor de a-şi găsi fericirea retrăgându-se în
singurătate este sortită eşecului. Intervenţia tatălui lui Armand pune capăt
relaţiei celor doi, doar moartea fetei clarifică rolul fiecăruia şi dezvăluie
caracterele celor implicaţi în conflict. Doar în acest moment se dezvăluie
mărinimia şi spiritul de sacrificiu al celei care a fost respinsă de societate
pe nedrept. Romanul este cu atât mai interesant cu cât, se ştie, este
prelucrarea literară a unei istorii reale trăite de autor iar „Dama cu
camelii” a fost un personaj real. La nemurirea acestei poveşti de dragoste
compozitorul Giuseppe Verdi a avut o contribuţie importantă, el componând opera
„Traviata” pe un libret bazat pe acest roman. Povestea Margueritei Gautier şi
al lui Armand Duval este nelipsit şi azi de pe marile scene ale lumii.”

Urmeaza in curand in sectiunea Carti “Calomnii Mitologice” de Octavian Paler.

Aiureli

Un blog despre orice si despre nimic.